Prietenia in timpul vietii si dincolo de moarte

Dincolo de prietenii adevarati pe care Dumnezeu ni i-a daruit, El a ingaduit sa vedem adesea prietenia si frumusetea ei unde nu ne asteptam sau la oameni mai putin apropiati.

Vedem astfel mai lesne bunatatea din sufletul fiecarui om, ne apropiem mai usor unii de altii, primim si simtim cuvintele Mantuitorului: „Voi sunteti prietenii Mei”. Hristos a rostit aceste cuvinte pentru fiecare dintre noi, dar mai ales tuturor laolalta.

De aceea, propun un exercitiu de meditatie, descoperind momente in care se manifesta prietenia, spre a pretui mai mult daruirea semenilor si pentru a-i pomeni mai mult la rugaciune, fie ca sunt in viata aceasta, fie ca sunt in cea vesnica.

Prietenia este mai presus de lume

Ganduri frumoase de la un om in stare de ebrietate

Eram trist si mergeam sa le vorbesc credinciosilor. Nu stiam cum sa ma linistesc spre a nu le transmite ceva din durerea mea. Dumnezeu a trimis atunci spre mine  pe cineva aflat intr-o usoara stare de ebrietate. Acel om mi-a vorbit atat de frumos, incat aproape mi-au dat lacrimile si m-am linistit.

Nu am vazut in el neputinta de moment, ci prietenia. Dincolo de neputinta omului, a fost lucrarea Domnului. De atunci, am mai multa pretuire pentru acea persoana si imi este mult mai usor sa vad doar aspectele frumoase ale vietii celui pentru care fac slujba de inmormantare.

Asa cum nu l-am judecat pe acest enorias in viata, cu atat mai mult nu se cuvine  a judeca pe cineva care nu mai este in viata.

Batranica staruitoare in rugaciune

Impartaseam adesea o batranica si ii simteam profunda cainta. Se simtea foarte pacatoasa, desi eu nu o vedeam asa. Imi marturisea adesea ca se roaga si pentru mine, de aceea, la ultima spovedanie, i-am cerut ca, atunci cand va ajunge in ceruri, sa se roage in continuare pentru mine.

Am fost uimit sa-i aud raspunsul, cu toate ca nu se credea vrednica sa ajunga in rai: „Da, parinte, o sa ma rog si acolo.” Dragostea si perietenia au fost mai puternice decat sentimentul nevredniciei! Am ramas prieteni: de atunci, ne rugam unul pentru celalalt, eu, de pe pamant, dansa, din ceruri!

Un zambet care poate schimba o viata

Slujeam Sfanta Liturghie si nu imi gaseam pacea. In timp ce tamaiam, o fetita de cinci ani mi-a zambit atat de frumos, incat nu am putut sa nu ii raspund, zambindu-i si eu. Din acel moment, m-am linistit. Un zambet curat poate schimba viata sau macar ziua cuiva.

Peste cateva luni, fetita s-a imbolnavit si am mers sa ne rugam inaintea icoanei Maicii Domnului. Desi primea linistita rugaciunile, o durere puternica a facut-o sa planga si a trebuit sa plece in bratele mamei sale.

Plangea si, totusi, inainte de a iesi din curtea bisericii, a dat din manuta catre mine. Prietenia a biruit durerea! Astfel si-a luat ramas bun: a doua zi a adormit intru Domnul!

Un botez care a adus prietenia

Candva, am intrat in maternitate pe o alta usa decat de obicei. Asa a lucrat Dumnezeu, ca sa intalnesc doi tineri ingrijorati pentru pruncul lor, nascut la cinci luni si jumatate.

M-au intrebat daca pot sa il boteze si am mers indata catre el. M-a impresionat, vazandu-l atat de mic si luptandu-se sa respire, sa traiasca.

I-am sfatuit pe parinti sa il numim Meliton, in cinstea celui mai mic dintre cei 40 de mucenici, iar dupa cateva minute de la botez, a plecat la Domnul, langa sfantul sau ocrotitor.

De atunci, suntem prieteni, il pomenesc la fiecare sfanta liturghie, desi este in ceruri, iar el, fara indoiala, se roaga pentru mine!

Prietenia este mai presus de aceasta lume! Mi-am dorit sa mai botez candva un copil in cinstea Sfantului Meliton, iar acel copil sa imi fie si el prieten! Cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a implinit aceasta!

Rabdarea in suferinta

Sfarsitul vietii cuiva mi-a adus o alta descoperire a prieteniei. Nu eram foarte apropiat de acel bolnav, dar am pretuit felul in care s-a luptat la cununia fiicei sale.

Desi marcat de durere, se lupta sa zambeasca, spre a nu stirbi bucuria momentului. Iubirea a biruit durerea!

Dupa cateva zile, nu-si mai putea ascunde suferinta si am inceput sa il spovedesc si sa il impartasesc. In ultimele clipe ale vietii sale, am fost chemat sa ii fiu alaturi. Avea o lupta puternica, se temea de ce vedea in agonia sa.

I-am luat mana, s-a linistit, mi-a spus cu multa pace „Sarut mana, parinte!” (el, care, desi respectuos, nu mi se adresase niciodata asa), iar dupa un minut, a plecat la Dumnezeu cu nadejde.

O strangere de mana, un gest simplu in care s-a manifestat prietenia a adus pace (nadajduiesc, si mantuire) intr-un moment atat de important!

Comuniunea si prietenia sporesc in Domnul

Intelegem ca nu putem spori in comuniune insingurandu-ne. Una este viata pustniceasca a unora dintre sfinti, care cautau sa fie cat mai aproape de Dumnezeu si se rugau pentru oameni, si alta este izolarea celui care nu iubeste, care nu simte sa daruiasca si sa lupte pentru semeni.

Sfanta liturghie si parastasele pentru cei adormiti ii aduna pe cei vii si ii aduce inaintea lui Dumnezeu, ii asaza intr-o frumoasa legatura cu cei pentru care fac pomenirea.

Chiar si omul egoist, spre a-i fi bine, se va darui celorlalti, fara a se preface, facand fata de acestia fapte frumoase, pentru ca el are nevoie de prieteni, are nevoie sa se stie cu un rost.

Conform rostirii „Pofta vine mancand”, omul egoist, dar rational, va simti ca iubirea vine iubind sau macar ca iubirea vine traind asa cum am face-o iubind.

Un astfel de om se va bucura de raspunsul frumos al celor din jur si va simti sa faca mai mult, va avea multumire sufleteasca pomenindu-i si pe cei plecati dintre noi.

Important este ca prietenia si bucuria prietenilor sa-l schimbe din egoist in iubitor, iar Dumnezeu il va lumina spre a iubi cu adevarat, ajungand astfel sa implineasca si randuielile pentru cei adormiti si sa fie in comuniune cu ei.

Cand suntem in comuniune, ce este frumos, devine mai frumos

Prietenia, rugaciunea alaturi de cei dragi este mai puternica, faptele bune sunt cu mai multa ravna savarsite. Chiar si o carte daruita sau citita de cei dragi este mai folositoare.

O carte daruita ca milostenie pentru sufletele celor plecati in vesnicie este binevenita. Caci peste toate si in toate acestea este Hristos, Cel ce ramane acum si in veci cu noi. Adevarata bucurie: Hristos in mijlocul nostru sa fie!

El este Cel ce ne ajuta sa ne iubim unii pe altii, ca astfel sa marturisim toti intr-un gand si precum sfintii sa simtim: „Pe noi insine si unii pe altii si toata viata noastra lui Hristos Dumnezeu sa o dam!”

Iata, dar, cat de important este sa fim alaturi de cei aflati in suferinta, in pragul mortii, chinuindu-se in iad sau bucurandu-se in rai!

O astfel de grija este si spre folosul unora, si spre al celorlalti, fiindu-ne chiar si merinde pentru viata vesnica.

Urmariti acest site parohiastefanesti.ro si considerati-l ca o scara spre mantuirea sufletului si spre cunoasterea Adevarului intrupat care ne-a iubit atat de mult incat S-a smerit si S-a jertfit ca un miel pentru a ne readuce langa Sfanta Treime!

By Pr. Laurentiu Catalin Florescu

DONATII
PAROHIA STEFANESTI
RO55RZBR0000060012227708
Valuta: Lei
Nume banca: Raiffeisen Bank
Cod Swift: RZBRROBU