Nasterea supranaturala a Domnului din Fecioara Maria

In conditiile firii cazute, privind nasterea animalica involuntara, unirea ipostatica pune problema modului conceperii si nasterii Mantuitorului Hristos.

Sfantul Maxim Marturisitorul arata ca, nascandu-Se fara mama din Tatal si fara tata din Maica, Hristos “a innoit legea nasterii”, a revolutionat-o, aducand in maxima apropiere nasterea dumnezeiasca (theologica) si cea omeneasca (oiconomica).

Coordonata comuna este faptul ca Fiul Se naste voluntar atat din Tatal, in planul vesnic, cat si din Sfanta Fecioara, in planul istoric, in timp ce persoanele umane se nasc involuntar.

Astfel, se poate spune ca Fiul enipostaziaza in plan iconomic firea umana tot astfel cum, ca reciprocitate in plan teologic, enipostaziaza fire divina comunicata de Tatal.

Este vorba de o concepere si de o nastere minunata, supranaturala, pentru ca Cel care Se naste este o persoana vesnica.

Conceperea si nasterea se realizeaza in Duhul, fara aport masculin, acesta fiind si motivul pentru care noua filiatie in Hristos este de la Dumnezeu si nu din aport masculin : “Care nu din sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezu s-au nascut” (Ioan 1,13).

Nasterea unica prin coplesirea naturii de catre Duhul dumnezeiesc

Nasterea Fiului lui Dumnezeu din Fecioara a tinut seama de neputinta imanentei umane de a se mantui prin ea insasi, de a sparge in sus orizontul inchis al umanului supus repetitiei si mortii, de a incadra pe toti cei ce se nasc din Hristos dupa har, in sirul celor “nascuti “ din Dumnezeu.

Din acest punct de vedere nasterea lui Dumnezeu-Cuvantul ca om este o nastere unica, neavand nimic din nasterea celorlalti oameni. In Hristos, Cuvantul Insusi Se face nemijlocit ipostasul naturii umane.

In Hristos, El Se cheama pe Sine Insusi in existenta ca om. Ipostasul mai adanc al ipostasurilor umane se face in mod nemijlocit ipostasul naturii Sale umane. In felul acesta, nasterea Fiului lui Dumnezeu ca om depaseste posibilitatile firii.

Faptul acestei nasteri minunate nu e un fapt de natura, ci un fapt al coplesirii naturii de catre Duhul dumnezeiesc, intr-un mod cu mult mai deplin decat in nasterea celorlalti oameni.

Pe de alta parte, Mantuitorul nu a aparut pe lume ca o fiinta care inainte de aceea nu a existat in nici un fel. Existenta Lui n-a pornit a se forma in totalitatea ei din cuprinsul acestei lumi. El exista mai dinainte ca subiect, ca initiativa pentru o noua forma de existenta.

Prin acest fapt si, indeosebi prin acela ca subiectul mai dinainte existent e dumnezeiesc, El nu S-a putut supune unei initiative omenesti in privinta venirii Sale pe lume imbracat in natura omeneasca.

Parintele Dumitru Staniloae afirma ca in acest caz ar fi incetat de-a fi subiect inca in planul ceresc al existentei Sale si ceea ce s-ar fi nascut din Maria ar fi fost subiect numai prin gratia omului, deci nu subiect dumnezeiesc.

Peste tot initiativa mantuirii n-ar mai fi fost a Dumnezeirii, ci a omului, iar o mantuire fortata de om nu e mantuire. Fiul a venit in lume de buna voie, deci ca subiect divin, nu fortat de o putere din lume.

Pururea fecioria Maicii Domnului

Nasterea supranaturala nu e decat expresia faptului ca Cel care a initiat conceperea in Fecioara Maria este Insusi Logosul Tatalui care S-a si conceput ca om.

El e factor activ si pasiv, in acelasi timp, al conceperii si nasterii Sale. Transpunerea Lui in stare de suportare pasiva a zamislirii si nasterii e tutelata de Duhul Sfant.

Nu se poate vorbi despre nasterea supranaturala a Domnului fara sa se vorbeasca si despre pururea fecioria Maicii Lui. Intruparea Cuvantului, realizand o initiativa a lui Dumnezeu si nu a omului, exclude starea de pofta omeneasca prin care se initiaza orice ipostas uman nou.

In conceperea supranaturala a Fiului lui Dumnezeu se arta atat initiativa cereasca a intruparii Sale cat si faptul ca Domnul, ca om, n-a rasarit din tina pacatului ereditar.

Daca Maria n-ar fi fost Fecioara cand a conceput pe Fiul lui Dumnezeu, n-ar fi putut sa nu amestece, prin memorie, in starea ei pofta trupeasca, trezita mai inainte.

Atribuind insa lui Dumnezeu intreaga initiativa in actul intruparii, nu se reduce rolul Fecioarei la o pasivitate inerta, ci e vorba de o intensa participare a acesteia.

Fecioara Maria se aseaza cu toata fiinta ei la dispozitia lui Dumnezeu, fiind numai ascultare, numai puritate, numai slujire : “Iata roaba Domnului! Fie mie dupa cuvantul Tau” ( Luca 1,38).

Astfel, aceasta, de la inceput, se daruiste deplin Cuvantului, se deschide deplin lui Dumnezeu si prin aceasta era unita cu El inca inainte ca El sa desavarseasca unirea Lui cu ea prin formarea firii Sale din firea ei. De aceea Duhul Sfant a putut astfel coplesi in ea deplin legea naturala a nasterii.

Nasterea supranaturala fara pacatul stramosesc

Coborand ca ipostas Fiul lui Dumnezeu Insusi in Fecioara si incepand sa-Si formeze trupul din ea, cu impreuna lucrarea Duhului Sfant intreg ca persoana,  trupul ei, tinut in puritatea fecioriei pana atunci, in puritatea totalei disponibilitati pentru Dumnezeu, e curatit si de pacatul stramosesc.

Si asta deoarece ipostasul dumnezeiesc sa nu ia trupul Sau dintr-un trup care se afla inca sub acest pacat si sub legea naturala a nasterii in voluptate.

De aceea Maica Celui ce Si-a format firea omenasca din ea trebuia sa fie fecioara inainte de zamislire, la zamislire si la nastere. Iar daca s-a petrecut cu ea o astfel de minune, nu se putea ca ea sa nu ramana si dupa aceea total daruita lui Dumnezeu, adica fecioara.

Cea care L-a tinut in brate pe Fiul lui Dumnezeu ca om si se impartasea din puritatea Lui, cum s-a impartasit de eliberarea de pacatul stramosesc in momentul salasluirii Lui in ea, la zamislirea Lui ca om, nu se putea sa nu ramana fecioara.

Pe de alta parte, Sfintii Parinti au vrut sa intareasca aceasta taina a fecioriei Maicii Domnului, din punct de vedere fizic, nu prin argumente, ci printr-o analogie : dupa cum Hristos a iesit din mormant lasand pecetile intregi si a trecut prin usile incuiate, la fel a locuit in pantecele Fecioarei si S-a nascut din ea fara sa o afecteze.

Aceasta invatatura, reprezentata iconografic de trei sori (stele) de pe umerii si fruntea Fecioarei, are o profunda intemeiere biblica.

Parintii interpreteaza in acest sens diverse imagini vechi- testamentare : scara lui Iacob, rugul aprins, toiagul lui Aaron, etc. Vechiul Testament afirma explicit fecioria Maicii Domnului ( Isaia 7,14) si profetic, prin taina portii inchise si prin care nu va intra decat Domnul ( Iezechiel 44,2).

In Noul Testament, evanghelistii consemneaza lipsa oricarei relatii fizice intre Iosif si Sfanta Fecioara (Matei 1,18-25; Luca 1,34-35).

Urmariti acest site parohiastefanesti.ro si considerati-l ca o scara spre mantuirea sufletului si spre cunoasterea Adevarului intrupat care ne-a iubit atat de mult incat S-a smerit si S-a jertfit ca un miel pentru a ne readuce langa Sfanta Treime!

By Alina Liliana Florescu

DONATII
PAROHIA STEFANESTI
RO55RZBR0000060012227708
Valuta: Lei
Nume banca: Raiffeisen Bank
Cod Swift: RZBRROBU